EXERCITAREA AUTORITĂȚII PĂRINTEȘTI EXCLUSIV DE CĂTRE UNUL DINTRE PĂRINȚI

În reglementarea actuală întâlnim situațiile în care autoritatea părintească poate fi exercitată de către un singur părinte, respectiv art. 507 C. civ. şi 398 C. civ.

Art. 507

Exercitarea autorității părintești de către un singur părinte

Dacă unul dintre părinți este decedat, declarat mort prin hotărâre judecătorească, pus sub interdicție, decăzut din exercițiul drepturilor părintești sau dacă, din orice motiv, se află în neputință de a-și exprima voința, celălalt părinte exercită singur autoritatea părintească.

Art. 398

Exercitarea autorității părintești de către un singur părinte

(1) Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanța hotărăște ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți.

(2) Celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului, precum și dreptul de a consimți la adopția acestuia.

Astfel, întrebarea este dacă există și alte cazuri în care instanța de judecată poate acorda exercitarea autorității părintești asupra minorului de către un singur părinte, sau care sunt ipotezele care ar putea fi, in ochiul legiuitorului și instanței de judecată, motive întemeiate?

Prin Sentința Civilă nr. 775/2020, Judecătoria Cornetu a admis cererea de chemare în judecată a reclamantei, având ca obiect desfacerea căsătoriei dintre părți și exercitarea autorității părintești asupra minorei F.N exclusiv de către Mamă.

“Instanța observă că din probele administrate în cauză rezultă că tatăl nu și-a mai văzut copilul de circa 7 ani, data de la care nu s-a mai interest niciodată de copil și nici nu a contribuit în vreo formă la creșterea și educația acesteia.

În drept, potrivit art. 483 alin. 1 Cod Civil, autoritatea părintească este ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atat persoana, cât și bunurile copilului și aparține în mod egal ambilor părinți. iar potrivit alin. 2 și 3 ale aceluiași articol părinții exercită autoritatea părintească în interesul superior al copilului, ambii răspunzând pentru creșterea copiilor lor minori.

…Prin urmare, pentru a se putea dispune exercitarea autorității părintești de către un singur părinte, trebuie să existe niște motive întemeiate, care pot fi circumscrise împrejurărilor prevăzute de art. 507 Cod Civil.

…Din analiza probelor administrate în litigiu, respectiv ca urmare a situației mai sus reținute, instanța apreciază că în cauză existe motive întemeiate pentru a se dispune ca autoritatea părintească să fie exercitată în mod exclusiv de către mamă, fiind incidente dispozițiile art. 2 lit. a și c din Legea nr. 272/2004, în contextul în care tatăl este total dezinteresat de minor. De asemenea, în contextul în care tatăl locuiește în străinătate în prezent, instanța constată că procesul decizional legat de creșterea copilului, mai ales față de dezinteresul tatălui, nu poate fi derulat în mod optim pentru acest copil de către ambii părinți, considerente pentru care se va dispune ca autoritatea părintească să fie exercitată asupra minorei în mod exclusiv de către mamă.”

Dorim să subliniem câteva aspecte atinse de instanța de judecată în considerentele hotărârii, respectiv

• Se poate dispune exercitarea autorității părintești în mod exclusiv de către un părinte, dacă celălalt părinte își dă acordul?

În principiu, renunțarea fără echivoc a  unuia dintre părinți la exercitarea autorității părintești nu reprezintă un motiv temeinic, în sensul art. 398 Cod Civil, întrucât exercitarea autorității părintești este ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atat persoana, cât și bunurile copilului, iar o astfel de renunțare contravine interesului superior al copilului.

Autoritatea părintească reprezintă atât un drept al părinților, cât și o obligație a acestora, dar mai ales, un drept al copilului.

Cu toate acestea, in cauza expusă mai sus, instanța de judecată a ținut cont de lipsa totală de implicare a părintelui nerezident, în creșterea și educarea minorei, coroborate cu alte mijloace de probă, fapt care a dus la admiterea exercitării autorității părintești exclusiv de către mamă.

• Se poate dispune exercitarea autorității părintești în mod exclusiv de către un părinte, dacă celălalt părinte locuiește în străinătate?

Acest situație de fapt, luată izolat, nu reprezintă un motiv temeinic, în concepția legiuitorului, însă, dacă părintele care locuiește în străinătate, se opune în mod abuziv, exercitării drepturilor copilului, privind accesul acestuia la educație, la sistemul de sănătate, la diverse activități conforme cu interesul superior al copilului, se poate transforma în unul dintre motivele întemeiate despre care face vorbire art. 398 Cod Civil.

• Exercitarea autorității părintești în mod exclusiv de către unul dintre părinți echivalează cu decăderea acestuia din drepturi?

Cu siguranță exercitarea autorității părintești exclusiv de unul dintre părinți nu îngrădește dreptul de a avea legături personale cu propriul copil, putându-se stabili chiar un program de vizită, părintele nerezident participând totodată la cheltuielile de creștere și educare ale minorului.

By Avocat Oana Roberta Crețu