RĂSPUNDEREA CIVILĂ DELICTUALĂ PENTRU FAPTA PROPRIE INCLUSIV ÎN SITUAȚIILE ÎN CARE FAPTA ILICITĂ VIZEAZĂ ATINGERILE ADUSE ONOAREI, DEMNITĂȚII SAU REPUTAȚIEI UNEI PERSOANE FIZCE- DAUNE MORALE.

RĂSPUNDEREA CIVILĂ DELICTUALĂ PENTRU FAPTA PROPRIE
INCLUSIV ÎN SITUAȚIILE ÎN CARE FAPTA ILICITĂ VIZEAZĂ ATINGERILE ADUSE ONOAREI, DEMNITĂȚII SAU REPUTAȚIEI UNEI PERSOANE FIZCE- DAUNE MORALE.
Conform dispozițiilor art. 1357 C. Civ. alin. 1 : „Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicită, săvârșita cu vinovăție, este obligat sa îl repare. ”
De asemenea, conform art. 1349 alin. 1 şi 2 Cod civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, iar cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.
Răspunderea civilă delictuală, astfel cum a fost reglementată în Codul Civil, are ca scop repararea unui prejudiciu produs ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite și totodată un scop preventiv dar și punitiv, de a descuraja titularii de drepturi și obligații civile, în a produce fapte ilicite.
Condițiile răspunderii civile delictuale
Pentru a angaja răspunderea civilă delictuală a unei persoane este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții
1. Comiterea faptei ilicite
Fapta ilicită, ca element al răspunderii civile delictuale, este definită ca fiind orice faptă prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparţinând unei persoane.
Exercitarea drepturilor conferite şi garantate în mod expres de către legiuitor, nu poate reprezenta o faptă ilicită.
Depășirea limitelor exercitării dreptului subiectiv, în sensul exercitării acestuia în mod excesiv și nerezonabil, cu intenție, reprezintă abuz de drept.
2. Existența unui prejudiciu
Prejudiciile pot fi patrimoniale, morale, corporale(prejudiciile corporale pot include atât prejudicii patrimoniale cât și morale, de exemplu, pierderea capacității de muncă, un prejudiciu estetic etc)
3. Legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul suferit
Aceasta presupune ca între fapta ilicită produsă și prejudiciu să existe o legătură cauză-efect. Prejudiciul să fie consecința faptei ilicite de care se face vinovat făptuitorul.
4. Vinovăția persoanei făptuitoare
Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.
Legiuitorul nu face deosebire între efectele răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie în funcţie de formele de vinovăţie cu care a fost săvârşită fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu, întrucât făptuitorul răspunde și pentru cea mai ușoară culpă.
Conform art. 1358 Cod Civil, intitulat “Criterii particulare de apreciere a vinovăţiei”, pentru aprecierea vinovăției se va ține seama de împrejurările în care s-a produs prejudiciul, străine de persoana autorului faptei, precum şi, dacă este cazul, de faptul că prejudiciul a fost cauzat de un profesionist în exploatarea unei întreprinderi.
De asemenea, raspunderea pentru fapta proprie opereaza si in situatiile în care fapta ilicită vizează atingerile aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice, caz în care se va atrage răspunderea pentru daunele morale suferite.
Conform Art. 72 “ Dreptul la demnitate” C. Civ. : „Orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale. Este interzisă orice atingere adusă onorarei și reputației unei persoane, fără consimțământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75 ”
Convenția europeană a drepturilor omului protejează integritatea morală a persoanei, ca parte a dreptului la respectarea vieţii private şi de familie, garantat de art. 8, dar şi dreptul la o bună reputație morală, care reprezintă o limită a dreptului la libertatea de exprimare [art. 10 alin. (2)].
Limitele exercițiului dreptului la libera exprimare sunt constituite in mod clar si de dreptul unei persoane de a nu fi obiectul unor afirmații publice mincinoase si de natura a afecta reputația. Astfel, legea stabilește faptul ca sunt interzise atingerile aduse onoarei si reputației unei persoane.
Taxa de timbru judiciar

Acțiunile privind stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice se taxează cu 100 lei. Acțiunile și cererile având ca obiect despăgubiri civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din vătămări ale integrității fizice și/sau psihice se taxează cu 100 lei.

by avocat Oana Roberta Crețu