VICIILE ASCUNSE LA CUMPĂRAREA UNUI AUTOVEHICUL SECOND-HAND. RĂSPUNDEREA CIVILĂ ȘI PENALĂ A VÂNZĂTORULUI

VICIILE ASCUNSE LA CUMPĂRAREA UNUI AUTOVEHICUL SECOND-HAND. RĂSPUNDEREA CIVILĂ ȘI PENALĂ A VÂNZĂTORULUI

Achiziția unui autovehicul second-hand este o opțiune tot mai des întâlnită pe piața din România.

Achiziționarea unui autovehicul second-hand prezintă avantajul incontestabil al prețului mult mai scăzut decât al unui autovehicul nou, de aceeași marcă și cu aceleași caracteristici.

Dincolo de acest avantaj, cumpărarea unui autovehicul second-hand prezintă însă și o serie de riscuri importante.

Astfel, nu puține au fost situațiile când cumpărătorul, la scurt timp de la încheierea contractului, a constatat că în realitate autovehiculul pe care îl cumpărase avea un număr mult mai mare de kilometri decât cel indicat în bord, sau că autovehiculul nu funcționează corespunzător întrucât a fost recondiționat cu piese de o calitate îndoielnică, în contextul implicării într-un eveniment rutier soldat cu majore pagube materiale.

Care sunt soluțiile cumpărătorului într-o asemenea situație și ce instrumente juridice are acesta la îndemână pentru a-l trage la răspundere pe vânzător urmează a fi detaliat în continuare.

1. RĂSPUNDEREA CIVILĂ A VÂNZĂTORULUI – GARANȚIA CONTRA VICIILOR ASCUNSE
2. Noțiunea de viciu ascuns

Transferul dreptului de proprietate de la vânzător către cumpărător se realizează prin încheierea unui contract de vânzare – cumpărare.

Poate cel mai cunoscut și cel mai des întâlnit în practică, contractul de vânzare-cumpărare este în mod amplu reglementat de Codul civil la articolele 1650 – 1762.

Potrivit art. 1672 Cod civil principale obligații ale vânzătorului sunt:

• să transmită proprietatea asupra bunului sau, după caz, dreptului vândut;
• să predea bunul;
• să îl garanteze pe cumpărător contra evicțiunii și contra viciilor ascunse;

Ceea ce ne interesează pe noi însă în ipoteza de la care am plecat este obligația vânzătorului de garanție contra viciilor ascunse.

Conform dispozițiilor art. 1707 Cod civil „Vânzătorul garantează cumpărătorul contra oricăror vicii ascunse care fac bunul vândut impropriu întrebuințării la care este destinat sau care îi micșorează în asemenea măsură întrebuințarea sau valoarea încât, daca l-ar fi cunoscut, cumpărătorul nu ar fi cumpărat sau ar fi dat un preț mai mic.”

Potrivit art. 1707 alin. (2) sunt considerate vicii ascunse „acele vicii care la data predării bunului nu puteau fi descoperite de către un cumpărător prudent și diligent, fără a avea nevoie de asistență de specialitate”.

Totodată, trebuie să precizăm că pentru a putea angaja răspunderea cumpărătorului în temeiul garanției contra viciilor ascunse, potrivit art.  1707 alin. (4) Cod civil este necesar ca dobânditorul să nu fi cunoscut existența viciului.

Soluția adoptată de legiuitor este una legitimă și pe deplin justificată, întrucât dacă viciul era cunoscut de cumpărător, atunci în mod evident nu mai poate fi ascuns, ci eventual ar putea fi calificat ca un viciu aparent care este supus unui alt regim juridic ce nu face obiectul analizei.

În esență, vânzătorul răspunde față de cumpărător în temeiul garanției contra viciilor ascunse dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:

• viciul să fie ascuns, adică să nu poată fi descoperit de către un cumpărător cu un grad mediu de prudență și diligență, fără a apela la cunoștințe de specialitate sau alte mijloace tehnice;
• viciul să existe la momentul predării bunului;
• viciul să fie grav, adică să facă bunul impropriu utilizării sau să îi micșoreze într-atât valoarea încât dacă cumpărătorul ar fi cunoscut, nu ar mai fi încheiat contractul;
• cumpărătorul să nu fi cunoscut existența viciului la momentul încheierii contractului;

Modificarea kilometrajului sau recondiționarea unui autovehicul care a suferit o daună majoră sunt operațiuni ce nu pot fi efectuate decât de către persoane specializate care dețin cunoștințe și abilități tehnice în acest domeniu.

De asemenea, de cele mai multe ori intervenția efectuată asupra autovehiculului este într-atât de bine cosmetizată încât uneori până și persoanelor calificate le este dificil să identifice cu succes viciile.

Așadar, concluzionăm că modificarea kilometrajului și recondiționarea unui autovehicul care a suferit o daună majoră constituie vicii ascunse și pot atrage răspunderea civilă a vânzătorului.

Cu toate acestea, subliniem că obiectul obligației de predare al vânzătorului este reprezentat de un autovehicul second-hand și nu un autovehicul nou. În aceste condiții, în mod rezonabil cumpărătorul nu poate avea așteptarea ca autovehiculul achiziționat să se prezinte în aceeași stare tehnică precum unul nou.

Concluzia care decurge din această ultimă precizare este, în opinia noastră, cu vânzătorul nu va răspunde pentru viciile, chiar și ascunse, care decurg din normala exploatare a bunului luând în considerare (i) vechimea autovehiculului, (ii) numărul de kilometri rulați și (iii) modul de exploatare.

2. Efectele garanției contra viciilor ascunse

Efectele garanției contra viciilor ascunse sunt prevăzute de art. 1710 Cod civil. Astfel, legiuitorul recunoaște cumpărătorului următoarele remedii contractuale:

• înlăturarea viciului pe cheltuiala vânzătorului, desigur dacă acest lucru mai este posibil;
• înlocuirea bunului vândut cu unul de același fel, însă lipsit de vicii;
• reducerea corespunzătoare a prețului;
• rezoluțiunea vânzării;

Răspunderea vânzătorului pentru vicii ascunse subzistă independent de împrejurarea că acesta cunoștea sau nu existența viciului la momentul vânzării.

Dacă vânzătorul cunoștea viciul și a tăinuit cu rea-credință existența acestuia, pe lângă remediile prevăzute anterior, atunci acesta ar mai putea fi obligat și la plata unor daune interese pentru a acoperi în integralitate prejudiciul cauzat cumpărătorului.

În situația în care vânzătorul a fost de bună-credință, deci nu a cunoscut existența viciului, iar cumpărătorul solicită fie reducerea corespunzătoare a prețului, fie rezoluțiunea vânzării, atunci el nu poate fi obligat decât la restituirea către cumpărător a prețului și a cheltuielilor făcute cu prilejul vânzării, în tot sau în parte, după caz.

3. Modificarea convențională a limitelor garanției contra viciilor ascunse

Așa cum am precizat anterior, Codul civil reglementează într-o modalitate destul de amplă contractul de vânzare-cumpărare.

Regulile de conduită, drepturile și obligațiile impuse părților de Codul civil în materia contractului de vânzare-cumpărare sunt reglementate însă prin norme dispozitive, de la care părțile pot deroga prin acordul lor de voință.

Astfel, în virtutea principiului libertății contractuale părțile sunt libere să încheie orice contracte doresc și pot să stabilească în mod independent conținutul contractului pe care înțeleg să îl încheie.

Asta implică faptul că vânzătorul poate insera în contract o clauză prin care să își limiteze răspunderea față de cumpărător pentru vicii ascunse sau chiar să se exonereze complet de această formă răspundere.

În materia garanției contra viciilor ascunse libertatea contractuală a părților nu este absolută, ci comportă anumite limitări care au scopul de a proteja interesele cumpărătorului.

În acest sens,  potrivit art. 1708 Cod civil  „Clauza care înlătură sau limitează răspunderea pentru vicii este nulă în privința viciilor pe care vânzătorul le-a cunoscut ori trebuia să le cunoască la data încheierii contractului”.

Prin urmare, vânzătorul nu se poate exonera de răspunderea contra viciilor ascunse pe care le-a cunoscut ori pe care le-a tăinuit la momentul încheierii contractului, iar dacă totuși o asemenea clauză este stipulată în contract cumpărătorul poate solicita instanței să constatate ca nescrisă acea clauză în temeiul art. 1708 Cod civil.

Pe de altă parte însă, din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 1708 Cod civil este valabilă o clauză de atenuare sau de înlăturare a răspunderii pentru vicii ascunse pe care vânzătorul nu le-a cunoscut la momentul încheierii contractului.

Dacă obiectul contractului îl constituie un autovehicul cu kilometrajul modificat sau care a suferit o daună majoră și o astfel de clauză este totuși inserată în cuprinsul contractului, atunci în temeiul art. 14 Cod civil vânzătorul se bucură de prezumția de bună-credință, adică de prezumția că nu a cunoscut existența viciilor la momentul încheierii contractului.

Totuși, prezumția în cauză este una relativă, putând fi răsturnată de cumpărătorul păgubit prin administrarea probei contrare.

În această ultimă situație, doar dacă cumpărătorul reușește să probeze că la momentul încheierii contractului vânzătorul cunoștea existența viciului, atunci clauza de atenuare sau de înlăturare a răspunderii va fi considerată nescrisă în temeiul art. 1708 Cod civil.

1. RĂSPUNDEREA PENALĂ A VÂNZĂTORULUI

Dincolo răspunderea civilă întemeiată pe garanția contra viciilor ascunse, faptele vânzătorului ar putea atrage deopotrivă și răspunderea penală a acestuia.

Infracțiunile pentru care ar putea fi tras la răspundere vânzătorul sunt infracțiunea de înșelăciune și infracțiunea de falsificarea unei înregistrări tehnice.

1. Infracțiunea de înșelăciune

Potrivit art. 244 alin. (1 ) Cod penal infracțiunea de înșelăciune constă în „Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă.

Fapta incriminată de textul de lege este acțiunea de inducere în eroare realizată prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate.

În ipoteza particulară analizată, infracțiunea se săvârșește prin prezentarea ca adevărată a unei situații mincinoase.

Situația mincinoasă privește fie numărul de kilometri al autovehiculului (care în realitate este mai mare decât cel indicat în bord), fie starea sa tehnică (recondiționare în urma unor avarii majore).

Disimularea frauduloasă a realități are ca unic obiectiv creșterea artificială a valorii de piață a autovehiculului, fiind realizat pe această cale și scopul special prevăzut în norma de incriminare, respectiv obținerea de către vânzător, pentru sine sau pentru altul, a unui folos patrimonial injust.

De subliniat este că legiuitorul condiționează infracțiunea de înșelăciune de producerea unei pagube în patrimoniul cumpărătorului.

Creștere frauduloasă a valorii de piață a autovehiculului se transpune în mod proporțional într-o pagubă materială produsă în sarcina cumpărătorului constând în diferența dintre valoarea reală a autovehiculului și prețul crescut artificial de către vânzător.

Spre deosebire de garanția contra viciilor ascunse, unde, în principiu, vânzătorul putea fi tras la răspundere indiferent dacă a cunoscut sau nu existența viciilor, infracțiunea de înșelăciune poate fi săvârșită doar cu intenție, ceea ce presupune ca situația mincinoasă să fi fost cunoscută de vânzător la momentul încheierii contractului.

Pedeapsa pe care o riscă vânzătorul prin săvârșirea acestei infracțiuni este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Mai mult, dacă fapta a fost comisă prin  folosirea de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.

2. Falsificarea unei înregistrări tehnice

În mod suplimentar față de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, modificarea kilometrajului unui autovehicul realizează și conținutul constitutiv al infracțiunii de falsificarea unei înregistrări tehnice prevăzute de art. 324 Cod penal.

Potrivit art. 324 Cod penal alin. (1) „Falsificarea unei înregistrări tehnice prin contrafacere, alterare ori prin determinarea atestării unor împrejurări necorespunzătoare adevărului sau omisiunea înregistrării unor date sau împrejurări, dacă a fost urmată de folosirea de către făptuitor a înregistrării ori de încredințarea acesteia unei alte persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecințe juridice, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

Prin înregistrare tehnică în sensul art. 324 Cod penal se înțelege „atestarea unei valori, greutăți, măsuri ori a desfășurării unui eveniment, realizată, în tot sau în parte, în mod automat, prin intermediul unui dispozitiv tehnic omologat și care este destinată a proba un anumit fapt, în vederea producerii de consecințe juridice.”

Așadar, în situația modificării kilometrajului, pe lângă infracțiunea de înșelăciune, vânzătorul ar mai putea fi tras la răspundere și pentru săvârșirea în concurs infracțiunii de falsificarea unei  înregistrări tehnice.

Totodată, subliniem că cele două forme de răspundere civilă sunt complementare și nu se exclud reciproc.

De altfel, dacă cumpărătorul optează pentru tragerea la răspundere penală a vânzătorului, atunci se poate constitui în același timp și parte civilă în cadrul procesului-penal pentru repararea prejudiciului cauzat prin săvârșirea infracțiunii.

by av. Cătălin Lupașcu